Un job mai putin satisfacator si totusi un accept pentru asta

Se spune ca daca iti place ceea ce faci nu vei spune ca muncesti nici macar o zi. Asta pentru ca facand totul cu placere nu va exista "chinul" de munca, o povara in acest sens. Si totusi multi se plang de job-ul pe care il au, multi sunt cei nemultumiti de ceea ce fac si implicit de banii pe care ii primesc pentru asta. Sa fie oare cufundarea in banal si lipsa de putere interioara pentru a schimba ceva?

Pentru fiecare caz un job prost platit se traduce prin nevoia absoluta de a munci chiar si pentru putin caci avand prea mari pretentii ar insemna necunoscutul ca si perioada de asteptare pana cand se va ivi ceva care sa promita mai mult. Cu rate si responsabilitati nu numai in planul personal al fiecarei persoane ci cu familia in spate de care trebuie sa aiba grija fiecare banut va conta si cand altceva nu se iveste la orizont acceptul cel putin pentru moment aduce in prim plan nevoia.

Insa sunt multe alte motive pentru care cineva ar accepta un job prost platit. Cu referire la cei tineri la inceput de drum cand experienta in spate nu numai ca nu ii ajuta dar uneori lipseste cu desavarsire acestia accepta pentru inceput cat de putin. Caci completarea la CV pe viitor ii va ajuta sa isi aduce pretentii si sa tinteasca la mai mult. Este intr-o alta forma de definire primul job in viata multora. Unii inca din timpul facultatii, altii chiar si mai repede, un job de sezon sau nu in marea majoritate a cazurilor exista aceeasi poveste.

Si poate ca multi altii sunt pe aceeasi lungime de unda caci varsta, sanatatea sau multe alte conditii, factori vor influenta un astfel de caz. Si desi speranta este pentru mai mult si mai bine pentru moment, ca o salvare, pentru experienta ce o vor acumula acceptul pentru cat se poate este ceea ce marea majoritate se rezuma sa faca.